Sa muncim, zic.

[valentino]

Chiar, la asta nu m`am gandit. Sigur ca nu e vorba de Serban. Nu stiu, toti spun sa dam nume, insa cred ca un moderator ar trebui sa creeze o sectiune speciala unde fiecare sa posteze simplu si la obiect:

> am platit userul X sa imi scrie 20 de articole si de 2 luni nu mai raspunde. nu recomand
sau invers
> am scris 20 de articole pentru Y si nu mi`a mai facut plata, de 2 luni ma amana desi articolele sunt deja publicate pe siteul lui

Ceva in ideea asta cred ca ar trebui, iar cine nu`si face treaba nu are decat varianta imbunatatirii calitatii serviciilor sale. Parerea mea.

[fixbrain]

Daca tot se fereste lumea sa dea nume, cred ca ar fi ok sa trimitem nemultumirile unui moderator, acesta sa le analizeze si sa posteze lista neagra intr-un link. Asta si in limita de timp a moderatorilor.

[crt]

Daca tot se fereste lumea sa dea nume, cred ca ar fi ok sa trimitem nemultumirile unui moderator, acesta sa le analizeze si sa posteze lista neagra intr-un link. Asta si in limita de timp a moderatorilor.

Rolul moderatorilor e acela de a se asigura ca se respecta regulamentul forumului. Marketplace-ul este o favoare oferita membrilor nu un serviciu Seopedia. Prin urmare nu cred ca e o idee buna.

[fixbrain]

atunci sa ne confesam unui preot virtual sau se vor lua tepe in continuare.

[Serban Cristian]

Nu cred ca a fost inteleasa ideea threadului, nu e vorba de teapa, nu e vorba de o reclamatie.
Ma minunez de cheful de munca lipsa.

Provin dintr-o familie simpla, maica mea a fost desenator tehnic si e pensionata de prin 1993 pe caz de boala, cu o renumeratie de 500 lei/luna, tata este instalator. De pe la 15 ani mergeam cu el pe la diverse lucrari, mai micute, si primeam si eu niste banuti. Inclusiv in weekend, daca era de munca... sa mergem! Si nu mi placea, da o dracu de treaba, mai bine dormeam si eu pana la 10 decat sa fiu la 8 cu tevile in brate. Dar aveam nevoie de bani sa scot si eu o tanti in oras, sa dau o fuga pana la mare, etc. Mai tarziu, dupa ce am facut armata, m-am angajat. Nu prea imi placea sa fiu sluga, un an si un pic am tras tare, 8h la servici si 4-6h acasa. Am fost numit sef de departament. Alta viata. Alt salariu. Dupa ce mi am facut magazinul online, prietenii mei se duceau in decembrie in Praga/Viena, conform traditiei. Bah, nu mergi ?! Pai acum? Cand duduie vanzarile sa plec ? Acum lucram 24/24. Si plecam si eu dupa Craciun... nu mai prindeam piata de Craciun, e adevarat, dar aveam bani suficienti sa nu stau 2 zile, sa stau 7 sau 10 sa ma relaxez.

Cam asta e ideea cu munca, mie mi-a adus satisfactii in viata, nu am muncit nici degeaba si nici ca prostul. Persoanele care se inhama la joburi pe care nu le pot duce, sau nu mai au chef,au imens de mult de pierdut pe termen lung, odata obisnuiti asa.

[EHR]

@Cristi: Nimic fantasmagoric din ce ai spus mai sus. Este ceva normal sa muncesti fara sa te uiti la ceas, mai ales daca vrei sa faci ceva din/cu tine. O parte vor considera "de moda veche" gandirea si implicarea sub forma asta. Din experiente, imi pot sustine afirmatia, mai ales cand vine vorba de tineret. In conceptia lor, de ce sa muncesti 10h/zi, cand poti sa faci ceva de mantuiala, doar sa fie facut, si apoi sa iti iei banutii ? Cum adica sa nu mai iasa la bere pentru ca au ceva de terminat? Ce inseamna sa nu mai iasa in parc sau la pizza pentru ca au un deadline de respectat? Sa nu se mai joace ceva, sa nu mai stea pe FB sau sa nu se mai uite la 1-2 filme pentru ca au de lucru ?! "Esti nebun?!". Cand vor sa isi ia un telefon nou sau altceva, se inhama la 3-4 joburi, ritm alert, asteapta banii ca niste junkies. Din fericire, exista si oameni care stiu sa se izoleze de toate atunci cand au ceva de facut si care emana calitate in ceea ce fac, indiferent ca este vorba de articole, design sau codding.
Oare cine va rezista in timp ? Frecangii sau cei care muncesc cu adevarat ?
PS: in discutie i-am luat in calcul numai pe cei care au o oarecare constanta in activitate; nu pe cei care apar odata la 5-6 luni cu cate o "super oferta".
Muncesc, deci exist.

[Serban Cristian]

prin 2007-2008 aveam niste proiecte cu un furnizor din Suedia, ma uimea programul lor, de luni pana joi la munca, vineri-duminica weekend, radeam cu ei, ca daca se mai incordeaza un pic devine weekendul mai mare

Toata lumea venea la servici in haine de oras, se schimbau in salopete, la 9 fix erau la posturi, lucrau 3 ore, la 12, pauza de masa. Sala de mese mare, salad bar, sosuri, tot ce vrei, toata lumea manca relaxata, apoi se plimbau, stateau la tv, citeau presa, bancuri, etc. La ora 13.30, la munca din nou, inca 3 ore. Se facea dus, se imbracau si plecau acasa. Nu pleca nimeni imputit, in salopeta, etc.

Problema era ca in cele 3+3 ore de munca erau ceas. Nu avea nimeni nevoie la wc, nu glumeau intre ei, nu vorbeau la telefon. Nu plimba nimeni o teava prin curte. Nu vedeam ca pe la noi 2-3 pers oprite pe "traseu" la o mica discutie. Culmea, nu le lipseau suruburile, discurile sau manusile. La noi e stiuta "Sa ne apucam de treaba, stai sa ti zic un banc, bla bla, ba, nu avem cheie de 15, du-te ba si ia o de la depozit, salut, vreau o cheie de 15, nu am decat tubulara, ma duc sa il intreb, ba, e buna tubulara de 15, pastele si dumnezeii masii, nu au cheie de 15, fir-ar mama lor sa fie, etc,etc, ia ba tubulara, daa, e buna tubulara, bine ba, completeaza aceste 4 formulare si semneaza de 5 ori aici, aici, si aici si dincolo, da mi si buletinul sa ii fac o copie, gata, ia cheia, uite ba, am adus cheia, hai sa ne apucam, ba boule, ti a dat de 16 nu de 15, tu nu te uiti ce iei, du te inapoi, bai nene, mi ai dat cheie de 16 nu de 15, nu cred, faceti bancuri, uite ba boule cheia, e de 16, ciudat, e de 16, sa verific in depozit, sa ii ia dracu, toata cutia cu cu chei de 16 desi pe ea scrie ca sunt de 15" Nota: dialog experimentat de mine personal, toata viata m-am urat ca nu am putut inregistrat fazele.

[Tom]

prin 2007-2008 aveam niste proiecte cu un furnizor din Suedia, ma uimea programul lor, de luni pana joi la munca, vineri-duminica weekend, radeam cu ei, ca daca se mai incordeaza un pic devine weekendul mai mare

Toata lumea venea la servici in haine de oras, se schimbau in salopete, la 9 fix erau la posturi, lucrau 3 ore, la 12, pauza de masa. Sala de mese mare, salad bar, sosuri, tot ce vrei, toata lumea manca relaxata, apoi se plimbau, stateau la tv, citeau presa, bancuri, etc. La ora 13.30, la munca din nou, inca 3 ore. Se facea dus, se imbracau si plecau acasa. Nu pleca nimeni imputit, in salopeta, etc.

Problema era ca in cele 3+3 ore de munca erau ceas. Nu avea nimeni nevoie la wc, nu glumeau intre ei, nu vorbeau la telefon. Nu plimba nimeni o teava prin curte. Nu vedeam ca pe la noi 2-3 pers oprite pe "traseu" la o mica discutie. Culmea, nu le lipseau suruburile, discurile sau manusile. La noi e stiuta "Sa ne apucam de treaba, stai sa ti zic un banc, bla bla, ba, nu avem cheie de 15, du-te ba si ia o de la depozit, salut, vreau o cheie de 15, nu am decat tubulara, ma duc sa il intreb, ba, e buna tubulara de 15, pastele si dumnezeii masii, nu au cheie de 15, fir-ar mama lor sa fie, etc,etc, ia ba tubulara, daa, e buna tubulara, bine ba, completeaza aceste 4 formulare si semneaza de 5 ori aici, aici, si aici si dincolo, da mi si buletinul sa ii fac o copie, gata, ia cheia, uite ba, am adus cheia, hai sa ne apucam, ba boule, ti a dat de 16 nu de 15, tu nu te uiti ce iei, du te inapoi, bai nene, mi ai dat cheie de 16 nu de 15, nu cred, faceti bancuri, uite ba boule cheia, e de 16, ciudat, e de 16, sa verific in depozit, sa ii ia dracu, toata cutia cu cu chei de 16 desi pe ea scrie ca sunt de 15" Nota: dialog experimentat de mine personal, toata viata m-am urat ca nu am putut inregistrat fazele.

E diferenta de mentalitate sau sa-i zic mai bine generatii.

Tu esti generatia mea, cred, adica 30+, am fost educati si crescuti in "greutatile" parintilor nostrii. Am primit educatie acasa, astfel incat sa nu avem "greutatile" parintilor nostrii. Am facut scoala, am muncit in scoala (pentru ca parintii nu aveau bani destui de "bucuresti") si am inteles ca experienta e ceea ce conteaza, si mai putin hartiile (diplomele, cursurile...). Angajatorii ne-au apreciat exact pentru cele 2 avantaje: munceam & stiam ce facem.

Acum generatiile sunt altfel. Banii vin de acasa, altfel nu mai pleci din provincie la "bucuresti", sau intr-un oras mai mare. Asa ca daca "babacii" nu au bani, nu mai pleci de acasa, si ramai acolo. Dai vina pe parinti, si nu pe tine, ca nu ai bani de film la mall, de un mac, sau de un club. Nu realizezi ca ai 18+ si ca e vremea sa raspunzi pentru ceea ce ai, si doar tu poti sa obtii ceva pentru tine!

In acelasi timp e diferenta mare intre cele 2 romanii. Romania rurala si cea urbana.

Povestea mea e aproape identica cu a ta Mama, maistru in confectii, 3 schimburi (vremea lui ceasca), la 49 de ani, pensionata pe caz de boala. 540 ron pensie! Tata, instalator, si cam orice job in constructii, 9 ani afara, ne-au ajutat sa o ducem cat de cat bine pe "vremea lui ceasca". Dupa 89, toti banii pusi "deoparte" s-au dus. Nu aveau educatia occidentala, sa inteleaga ca dupa o revolutie se schimba la 180grade tot. Implicit valoarea banilor, asa ca in 92 cand a venit tata de la munca din Israel, si-au luat nimic, cu toti banii stransi, ca multi altii. La 52 de ani, pensionat pe caz de boala. Ambii bolnavi, nu la misto!

Eu la bucuresti, la facultate, doar cu bani de carti si poate o cola, si mancare la pachet de la "rata". Implicit am inceput cu munca, munca grea, dar castigam enorm de bine pentru vremea aia. 5-6 ani am lucrat in joburi de "noapte", cluburi (barman, receptioner, sef de sala) & restaurante (ospatar) .... fara sarbatori, fara weekend. Merita, dar am pus punct intr-o zi. Ma distrasem destul, era vremea pentru job de office.

Si am pornit de la 0. Nu cautam functii de conducere, cautam sa invat, cu capul plecat la interviu, am inceput sa-mi iau joburi de "ofiice", pana cand 2 patroni americani au inteles ca defapt 8-11 + munca de placere din partea mea, aduce performanta. Dupa 1 an la ultima firma, eram manager peste 85 de persoane, si din 4 birouri in ro, al meu era cel mai bun.

Faliment firma, din motive complicate, eu pornesc afacerea personala pe acesi nisa, cu cei mai buni oameni ai mei din birou si cu multa munca. Am riscat toti banii stransii in 3 ani, si erau destui de multi pentru vremea aia. Stilul meu de munca + capacitatea de a invata rapid + lucram doar ceea ce imi place, aduceau venituri foarte bune, pentru ca aveam defapt toate caracteristicile de performanta!

Am riscat si am castigat. Singurul dintre toti prietenii mei din generatia aia. Au riscat toti la un moment dat, pentru ca au vazut ca la mine a fost ok, dar nu le-a iesit (din x motive). Am avut sansa, am avut motivatie si am muncit mult.
Am avut luni fara un leu, multe luni, dar avantajul unei echipe care a plecat cu mine la drum stiind ce risc isi asuma. Si normal au venit multi anii foarte buni pentru toti. Pana intr-o zi cand am pus punct, din motive personale.

Cu banii stransi m-am axat pe net, imi facusem un site la vremea aia, parior.ro, pentru un hobby (daca se poate numii hobby ) personal, si incepusem sa prind gustul la "online" si imi placea la nebunie sa "combin" site-uri ca sa fac unul care sa cumprinda mai multe functionalitati. Pentru parior combinasem 7 site-uri la vremea aia (2008 cred), dar doar pt mine, nu era public, astfel incat sa-mi fac analizele rapid si simplu, si a mers.

Aveam sales, asta facusem ultimii ani, am angajat programatori, designeri, am luat-o de la 0. Aceasi poveste, alta nisa. Dar aici aveam banii, aveam sales, a trebuit doar sa invat net, si eu si programatorii Si asta am facut. Si am facut site-uri, branding, ...... pana anul trecut, cand am pus punct iara. Am ajuns la un maxim pe nisa asta si combinat cu SEO, care a devenit la inceput un hobby, si dupa un business, am decis ca e vremea proiectelor personale, pentru ca piata online in ro e la inceput si e loc pentru cateva proiecte.

Normal, iar de la 0, sunt multe luni de zile fara venituri, dar ca in toata istoria mea recenta, urmeaza ani foarte buni!


Munca 8-23, a devenit 9-19(20), cu un baiat de 2 ani acasa, pe care il vad cateva minute dimineata si rar seara, daca ajug sub 21, + 10 ore in weekend, fac doar ceea ce imi place, si studiez constant (testez atat seo cat si design), au fost si sunt atuurile mele.

De 5 ani am biroul in cel mai mare campus studentesc din Romania. Din 10.000 de studenti am avut un singur baiat angajat in 5 ani, si el recrutat de pe forum ! Ii vad zilnic, cum stau si se joaca, mananca seminte la mine pe scari, bere la 2l si discuta fotbal si tampenii, la numai 20-24 ani

Am vazut mii de persoane, am lucrat cu sute, diferentele sunt enorme. Acum toti au hartii, experienta 0, vor joburi bine platite, functii (ca in armata) si rup usa la program.


Am avut norocul sa vad mai multe tipuri de angajati, americani si europeni. Va dau 2 exemple.

America: la 6 dimineata, omu se trezea (55 ani) mergea la sala 1 h, dus + mic dejun, la 7.30-8 in masina spre job. Jobul e job, toti isi fac treaba, asa sunt educati.
Olanda: exact exemplu lui kidu, doar ca 8h pe zi. Alea 8 ore sunt brici, pauza e pauza, si la ora 17 sau 18 (in functie de program) pleaca. Nu stau peste, doar rar, dar alea 8h sunt brici!

Orele suplimentare nu sunt OBLIGATORII, nici pentru angajat si nici pentru patron. Apar doar din cauza calitatii "muncii" din cele 8h. Daca calitatea e slaba, trebuie acoperita prin ore suplimentare. Sunt oameni foarte buni, care in 8h fac cat alti 3 intr-o saptamana, dar sunt si altii care in 8h muncesc efectiv 1. E diferenta de "mentalitate" intre noi, ca romani, si intre romani si alte natii (tari).

Noi uram patronii, nu suportam munca la birou, sefii, suntem prea buni pentru asta. Stam si muncim de acasa, si asa a aparut moda freelancer de catva ani ( importata de la americanii care nu-si pot gasii un job), cea mai mare tampenie, si de atunci e haos. Toti se supraevalueaza, toti maraie, si nimeni nu are bani si nici viitor. Suntem cu totii freelanceri, fara planuri de viitor, (pentru ca nu poti fi freelancer forever), si traim de la o luna la alta, in speranta ca? Asta e romania online acum! Si de aceea este atat de slaba!

Sunt multe de spus, dar la bere

[Serban Cristian]

Ce legatura au generatiile ? E vorba de educatie si mentalitate. Mi-ar fi ajuns si mie ce mi ar fi dat ai mei, sa traiesc. Si ma multumeam si cu o slujba calduta, eventuat la stat. Dar am vrut o masina buna si frumoasa, nu sa merg cu tramvaiul, o locuinta confortabila si nu o garsoniera in Rahova si sa ma plimb cat cuprinde prin lume, nu in parcul IOR. Mostenire nu mi a picat, biletele la loto au scos maxim 3 numere, asa ca tot cu munca merge.

Am avut comentarii misto si cu noua mea colaborare cu Altex. E greu de inteles pentru multi ca de multe ori merita sa te implici intr-un proiect misto, chiar daca a trebuit sa mi restructurez total programul. Dar imi place

[cos_raq]

Este un fenomen general in Romania.
Conform unei statistici comandate de UE romanii sunt printre cei mai lenesi din Uniune.
Si asta se reflecta in: cele mai mici salarii (muncind cel mai putin, romanii castiga cel mai putin), drumuri, servicii, nivel de trai si cel mai bine se vede in politica la cei care conduc Romania; ei sunt exponentii perfecti ai poporului roman.
Este de fapt o cultura a nemuncii care s-a transmis pe cateva generatii.
Desi ca inteligenta romanii sunt mediocri (conform statisticilor), ei nu sunt incompetenti. Dovada e ca aproape toti care pleaca in afara, intr-un mediu care incurajeaza munca; se adapteaza in aproximativ 2 ani. Dar "muncesc".
Lucrand cu englezi am asistat la urmatoarea discutie pe un forum.
Un baiat care termina colegiul se plangea ca de acum inainte o sa munceasca cate 10 ore pe zi si ca e naspa.
4-5 englezi ii spun pe un ton politicos ca o sa munceasca de acum inainte pentru el, pentru familia sa si probabil o sa depaseasca 50-60 ore pe saptamana, insa se va obisnui si chiar o sa-i placa sa munceasca.
Daca am avea un mediu si la noi care ar sustine munca, altfel ar sta lucrurile.

Asta e problema, intrebarea e: care e solutia?

Solutia pe care o vad eu e un program de informare in masa cu privire la munca corecta si implicatiile ei. Cand muncesti de fapt muncesti pentru comunitate, implicit pentru tine si familia ta. Cu cat muncesti mai corect, cu atat ajuti mai mult comunitatea, implicit iti vei ajuta familia, te vei ajuta pe tine.
Sunt sigur ca exista mai multe solutii si cu cat vor pleca mai repede programe de informare, cu atat mai bine.