Fara sa le iau apararea musulmanilor care au recurs la un asemenea gest (regretabil), eu incerc sa privesc lucrurile din ambele perspective.
1. Pentru musulmani, acele caricaturi sunt o forma de ofensa a sistemului lor de valori. Asta e, ei cred in Mahomed si in jurul lui se invarte sistemul lor de valori. Lipsa educatiei, lipsa informatiei, manipularea...toate au condus la concentrarea valorilor lor in jurul credintei. Putem sa-i blamam pentru asta? Ne afecteaza pe noi acest lucru? Nu.
2. Francezii (caricaturistii) au platit un pret (prea) scump pentru o libertate de exprimare prost inteleasa. Am vazut si eu cateva caricaturi si multe dintre ele sunt duse dincolo de un elementar bun simt. Ok, pretindem sa ne fie respectat propriul sistem de valori, indiferent care este el, dar cum raspundem in schimb?

Am sa dau doua exemple. Daca maine ma duc in Israel, ma imbrac in uniforma nazista si incep sa fac glume cu evrei si nazisti, nu mai este vorba despre libertate de exprimare? De ce un astfel de gest ar fi imediat condamnat de opinia publica civilizata? Pentru ca este gresit. Asa cum consider ca este si gestul caricaturistilor.
Alt exemplu: Daca maine ma duc in America si afisez o caricatura in care infatisez un negru spanzurat si doi albi amuzandu-se "ce bine-i sta", credeti ca va dura mult pana sa fiu acuzat de discriminare? Si intreb din nou, de ce, nu mai este libertate de exprimare? (acest exemplu e preluat de pe un blog).

Ideea este ca si libertatea asta de exprimare ar trebui sa aiba niste limite. Mai ales cand ofenseaza niste fanatici religiosi care nu stau prea mult pe ganduri (vorba romaneasca, nu te pune cu prostul ca are mintea odihnita).