Am fost întotdeauna ambivalentă in ceea ce priveste utilitata EMD-urilor. Mărturisesc că nu am o experienţă aşa mare cu ele, atunci când s-a pus problema să cumpăr un domeniu, să găsesc un nume puternic de brand mi-a fost mai important decât să am un EMD. Argumentul a fost că atunci când un om cumpără o maşină de spălat (sau orice altceva) trebuie să-l fidelizezi printr-un nume unic, un logo, ceva. Dacă a cumpărat maşina de spălat de pe site-ul masinidespalatieftine.ro, în câteva luni uită numele, uită cumpărătura şi data viitoare când mai vrea să-şi ia aparatură pentru casă, va nimeri într-un alt magazin, care va reuşi să-l fidelizeze.

Încă nu prea pricep ce înţelege Google prin "brand". În cazul site-urilor gen Emag, PcFun, Flanco etc. e destul de clar cum funcţionează treaba. Firmele au un nume unic, pe care l-au răspândit peste tot pe net. E bătut în cuie şi motoarele de căutare par să priceapă asta. Ce nu înţeleg e cum percepe Google noţiunea de brand în cazul unor firme mai mici, mai noi, care au brandul construit din "cuvant cheie"+"nume". De pilda: "Pantofi Andreea", "Termopane de la Gigel", "Geamgiul Vasile", "Depozit Parchet Laur" (exemple fictive). Brandul fiind cuvântul cheie + numele, un profil normal de linkuri ar insemna ca marea parte a linkurilor sa fie puse pe ancora brandului (cuvant cheie + nume). Aici apare buba: dacă Google e suficient de deştept, îşi dă seama că ăla e brandul tău şi te rankează pe măsură. Dacă algoritmul nu se prinde, el va considera că vrei să faci spam ieftin pe cuvântul cheie în cauză şi te va depuncta...

Ca să-ţi răspund într-un final la întrebare, din câte ştiu problema asta n-a fost încă clarificată de cei de la Google. Cred că e o întrebare numai bună de trimis spre Matt Cutts, cine ştie, poate răspunde printr-un video. Dar chiar şi aşa, presupunând că se lămureşte treaba, lucrurile pe care le va spune vor fi valabile predominant pe EN. Sunt convinsă că partea semantică pe limba română e mult mai slab dezvoltată decât este pe engleză.