Comparatiile sunt fortate.
Nu plec lasand usa descuiata, dar nici nu am 10 yale, constient ca daca vrea cineva sa intre oricum gaseste o solutie.
Diferenta intre a sparge o yala si a sparge 10 yale nu e mare, cine se ocupa cu asa ceva nu sta in 2-3 yale in plus.
Cand ma duc la hotel, STIU ca receptia si cameristele au cheia de la camera, dar ne bazam pe incredere si pe faptul ca nu-mi las iarba la vedere.
Educa-i pe cei care n-au yale, care nu-si incuie usa, care dau cheia la straini, educa-i pe cei care au 10 yale dar le uita pe masa la terasa etc.
Just sayin'
Trust, but verify.
Ce spuneam eu e ca fiecare cheie are rostul ei. Cea de la usa e sa nu intre in casa sa-ti ia laptopul. Cea cu care iti criptezi hardu e e pentru cazul in care iti fura totusi laptopul, il uiti in avion sau pur si simplu nu mai porneste si trebuie sa-l duci cu hard cu tot in garantie. Cea de la gmail e ca sa nu vada ispul TAU ce scrii si primesti pe gmail. Cea cu care criptezi mesajele e sa nu vada ISP-ul destinatiei sau oricine are access la datele de pe traseu (ex: wifiuri publice). Ele nu sunt redundante, se completeaza una pe alta.
Caut cu jingle.ro.
Corect ce zici.
Nu vad rostul criptarii emailurilor in conditiile in care e mai usor sa-i spun interlocutorului sa-mi dea o adresa de gmail pentru emailurile ce contin date sensibile. Daca e in stare sa le decripteze cu nu's ce soft, nu e mai usor sa foloseasca un serviciu care le cripteaza gata? Daca ma conectez pe o conexiune ssl la gmail, cineva cu acces "pe fir" vede ceva?
Trust, but verify.
Caut cu jingle.ro.
Fair enough. Deci practic la orice trimiti te gandesti daca e suficient de "confidential" incat sa-i ceri celuilalt sa foloseasca acelasi serviciu de email sau nu. Eu as fi suficient de "comod" la un moment dat in locul tau incat sa nu mai cer asta, sau poate ca "ne grabim" si "asta e, merge si asa".
Caut cu jingle.ro.
Momentan este/sunt 1 utilizator(i) care navighează în acest subiect. (0 membrii și 1 vizitatori)