Un fel de mesaj de adio

Probabil ca maine sau peste o saptamana o sa regret ca am dat dovada de slabiciune si m-am lasat afectat de primul impuls. Probabil ca poate anii petrecuti pe singurul forum unde am stat mai mult de un an a contat mult. Sa incep cu inceputul, fata mea a fost diagnosticata cu cancer, faza incipienta, culmea din cauza unui tratament gresit dat de un medic, asa am ajuns sa facem investigatii peste investigatii ca sa ajungem la diagnostic. Nu am sa intru in amanunte medicale, dar ceea ce este sigur in faza asta, ar fi maxim doi ani de petrecut impreuna daca avem noroc. Da, probabil ca pare melodramatica si patetica povestea, insa nu doresc decat sa scriu, am simtit ca daca o fac pe un blog de-al meu, nu este ceea ce trebuie. Nu ma intrebati de ce. Nu stiu, in schimb mi-am adus aminte de filmul The Blue Butterfly din 2004. Ala a fost macar cu final fericit, poate ca exista si miracole.

Evident ca ne asteapta un drum lung, probabil ca voi tine un jurnal, mai mult ca sa imi faca mie bine, caci nu stiu daca ar ajuta pe cineva sa citeasca una din sutele de mii de cazuri de genul asta. Inca unul, pe langa pandemie. Asa ca s-ar putea sa nu mai intru pe aici, nu mai ofer servicii de niciun fel, pentru ca desi m-ar ajuta, ma indoiesc ca ar fi de calitate. Nu am starea aia care te face sa scrii oricat si despre orice. Daca am facut greseli, imi cer scuze, chiar nu pot sa recitesc ce am scris. Cand am inceput sa scriu credeam ca am sa scriu un roman, acum parca au plecat si ideiile, asa ca va zic bun ramas, desi cred ca o sa intru sa citesc, mi-am facut un automatism, cand nu am ce face, intru direct aici, caut sa vad ce se mai intampla in mediul online. Imi cer scuze de la toti cei pe care i-am suparat in anii astia de cand sunt cu voi - 7 parca. Asa-s mosnegii, mai ursuzi si cu idei fixe. m-am intalnic cu 3 sau 4 membri de aici, cu unul de mai multe ori. Acum desi o sa fiu in curand mai mult la Bucuresti, nu o sa mai am cum iesi la o vorba, caci asa a fost sa fie. Sa fiti iubiti si sa nu renuntati la visele voastre online, sa stiti ca de multe ori se implinesc.

Imi pare rau sa aud, citesc asa ceva. Nici nu stiu ce sa-ti scriu. Nu stiu despre ce este vorba, dar nu mi-a placut chestia cu "2 ani". Sper sa nu va dati batuti si sa faceti tot ce este posibil.

Daca pot ajuta cu ceva, sa intreb si eu ceva medici pe care ii cunosc, imi poti scrie.

Eu cred in miracolo si sper asa sa faci si tu. Multa sanatate si sper sa ne aduci si vesti pozitive.

Si mama a fost diagnosticata acum 4+ ani cu cancer, faza incipienta... din cauza hormonala plus ca a fost 'ajutat' si de un tratament dat gresit de un medic. A urmat apoi un an dificil (nu detaliez) dar s-a vindecat. Stiu ca este greu si imi imaginez ca fiind vorba de copilul tau este si mai dureroasa situatia. Medicina a evoluat in ultima perioada, iar in cazul cancerului, acum sunt mai multe sanse. Capul sus! Daca vei avea nevoie de ceva in legatura cu aceasta problema, contacteaza-ma!

Multa sanatate!

Va fi bine, simt eu asta! Vei vedea peste ani cand vei reciti postul asta cu zambetul pe buze!

Sănătate fetei și tie forță să o sprijini.

Deși am rămas doar câțiva dintre cei vechi pe forum, iți suntem alaturi!

Când ai un răgaz de timp, te rog să mai treci pe aici să ne aduci vesti bune.

Uau! Chestii de genul acesta în familie sunt un dezastru. Eu te înțeleg perfect pentru că am trecut prin astfel de nedreptăți ale vieții. Eu sper din suflet să treceți cu bine peste acest necaz. Important este să gândești tot timpul că va fi bine. Nu sunt un mare credincios, nu merg la biserică dar cred că D-zeu., este în sufletul fiecăruia. Multă sănătate și sincer, mă rog pentru copilul tău. Eu am pierdut o fetiță de numai 10 ani. Copii nevinovați și fără noroc. La tine sigur va fi bine.

Multă sănătate... va fi bine!

Multa sanatate!

Ce lucruri aud . Esti de mare ajutor pe forum lupta cu boala ca vei reusi